O fată de 19 ani a intrat în cabinetul meu tremurând, gravidă în luna a șaptea, cu 40 de lei mototoliți în pumn și rușinea că „nu-i ajung”. Nu i-am cerut niciun ban — pentru că, acum 25 de ani, în ușa altui spital, eu fusesem fata pe care au trimis-o acasă fiindcă nu avea bani…

m-a crezut. Se vede când un om nu te crede — se uită în jur să vadă unde e capcana. Roxana s-a așezat pe marginea scaunului, cu punga de plastic strânsă la piept, și abia atunci am observat că tremura. Nu de frig. Era cald în cabinet.

— De când n-ai mai fost la un control? am întrebat, spălându-mă pe mâini.

A tăcut.

— Roxana.

— De la început, a șoptit. N-am fost deloc.

Șapte luni. Șapte luni în care nimeni nu-i pusese o mână pe burtă, nu-i ascultase copilul, nu-i spusese dacă e