ÎȘI DUCEA LOGODNICA ACASĂ

căzut simplu. Fără dramă. Fără acuzație.

— N-am vrut să te caut. Mi-ai spus clar ce nu vrei. Și am respectat asta.

— De ce nu mi-ai spus? a întrebat el, cu nod în gât.

— Pentru că nu erau despre tine. Erau despre ei.

S-au întâlnit a doua zi într-o cafenea mică, de cartier. Lucia a venit cu căruciorul dublu. Alexandru s-a ridicat în picioare când i-a văzut.

Gemenii dormeau.

— Ana și Matei, a spus ea încet.

Alexandru s-a aplecat. I-a privit. Aceeași linie a sprâncenelor. Aceeași bărbie.

Pentru prima dată în