Un bebeluș își lipea fața de perete la fiecare oră

la iveală ceva și mai tulburător: una dintre bonele care avuseseră grijă de Matei dispăruse fără urmă cu câteva luni înainte.

Numele ei era Irina.

Vecinii își aminteau că o văzuseră intrând în casă chiar și după ce fusese concediată.

Se pare că nu plecase niciodată cu adevărat.

Se ascundea.

În perete.

Ieșea doar când era sigură că nu e nimeni atent.

Și, cel mai probabil, copilul o văzuse. Sau o auzise. Sau o simțise.

De aceea se ducea acolo.

De aceea își lipea fața de perete.

Nu ca să