Soțul meu și-a chemat toate rudele la casa de la țară ca să-și sărbătorească ziua de naștere.

După câteva secunde, Andrei s-a apropiat de mine și m-a luat de mână.

— Îmi pare rău.

— Nu tu trebuie să-ți ceri scuze.

El a zâmbit trist.

— Știu. Dar trebuia să-l opresc mai devreme.

În curte, atmosfera începea încet să se dezghețe. Cineva a pus muzică încet de pe telefon. Mama mea a venit și m-a îmbrățișat.

— Să nu mai lași niciodată pe nimeni să te facă să te simți mică, mi-a șoptit.

După vreo jumătate de oră, mesele s-au umplut din nou de râsete.

Iar lucrul care m-a emoționat cel