Soțul meu m-a încuiat la casa de la țară și a plecat la prieteni: „Mai iei și tu puțin aer.”

m-am trezit la șapte.

Mi-am făcut cafeaua.

Nu mergea televizorul.

Nu se auzeau papuci târșâiți pe podea.

Nimeni nu mi-a spus că pun prea multă cafea în ibric sau că deschid geamul „degeaba”.

M-am așezat la mașina de cusut a mamei.

Aveam în față o bucată de material albastru din care voiam de mult să-mi fac o față de masă.

Valeriu spusese că nu are rost.

Materialul era prea bun pentru așa ceva.

Am început să cos.

Tac-tac-tac.

După câteva minute, Irina m-a sunat.

— Mamă, ești bine?

M-am uitat prin