luni. Roxana îmi trimite din când în când câte o poză cu el. Eu nu i-am mai luat niciodată cei 40 de lei — nici nu i-am cerut, nici n-am vrut. Copilul ăla, sănătos, e tot ce trebuie să iau înapoi de pe holul acela rece pe care am lăsat cândva o bucată din mine.
Voi ați fost vreodată întorși de la o ușă de spital fiindcă „nu ajungeau” banii? Sau, dimpotrivă, ați dat peste un om în halat alb care nu v-a cerut nimic și v-a schimbat viața?
Această lucrare