„Mama mea moare și nu am bani de bilet…” Cu uniforma de asistentă încă pe mine, am implorat la ghișeul aeroportului să mă lase să urc în avion. Oamenii din spate mă priveau cu dispreț. Credeam că am rămas complet singură… până când un necunoscut în costum s-a apropiat și a rostit o propoziție care avea să-mi schimbe viața.

Pe tot parcursul zborului, bărbatul care se prezentase drept Alejandro Robles nu m-a întrebat nimic despre viața mea.

Nu a încercat să mă impresioneze.

Nu mi-a povestit despre afacerile lui.

Mi-a întins doar o sticlă cu apă.

— Încercați să vă liniștiți. Când veți ajunge la spital, mama dumneavoastră va avea nevoie de o fiică puternică.

Am privit pe geam tot drumul.

Nu puteam opri lacrimile.

În minte îmi răsuna doar mesajul Brendei.

“Dacă mama ta moare…”

Nu credeam că un om poate fi atât de lipsit de suflet.

La spital,