ce lași în urmă.”
A doua zi am mers la bancă și am dat dispoziție ca o parte din bani să meargă către o fundație caritabilă, iar cealaltă parte să fie pusă într-un cont special, care să se deschidă doar dacă Ana va suna.
Nu când va cere — ci când va înțelege.
Condiția era clară: accesul urma să fie permis doar dacă în contul ei, provenit din muncă proprie, avea să existe cel puțin o mie de euro.
A fost ultima mea protecție împotriva cererilor goale.
Seara m-am întors acasă,