Dimineața, Cătălin m-a sunat.
— Margareta, ce-ai făcut?
— Bună dimineața și ție.
— Ai anulat plata la credit?
— Da.
— De ce?
— Pentru că este creditul vostru.
S-a făcut liniște.
— Dar locuiești aici.
— Nu mai locuiesc.
Am auzit vocea Ștefaniei în fundal.
— Dă-mi telefonul!
Câteva secunde mai târziu era ea.
— Mamă, ce prostie mai este și asta?
— Nu este nicio prostie.
— Atunci vino acasă și discutăm.
— Nu.
— Iar începi?
— Avocatul meu vă va contacta.
Pentru prima dată, Ștefania n-a mai avut nicio replică.
— Ce avocat?
Am închis.
Când au aflat despre contract, furia