«Domnule agent, scoateți-l pe moșul ăsta senil de la coadă, că ne ține pe toți în loc», a pufnit femeia de la ghișeu. M-am apropiat să-l conduc afară… și mi-a înghețat mâna pe legitimație: era domnul Grigore, dascălul care mă lăsase de TREI ori corigent doar ca să mă țină în școală…

De-aia am venit. Credeam că am greșit eu ceva.

Am simțit cum mi se strânge ceva în piept. Omul ăsta, care mă învățase pe mine ce e cinstea, stătea acolo convins că el e de vină. Că el e prostul. Când, de fapt, un vecin îl mințea în față și îi golea pensia cu o hârtie semnată din încredere, în bucătărie, lângă o cană de ceai.

Peste 5.000 de lei se duseseră așa, în 4 luni. Bani de medicamente. Bani de lemne. Bani de mâncare pentru un om singur.