«Domnule agent, scoateți-l pe moșul ăsta senil de la coadă, că ne ține pe toți în loc», a pufnit femeia de la ghișeu. M-am apropiat să-l conduc afară… și mi-a înghețat mâna pe legitimație: era domnul Grigore, dascălul care mă lăsase de TREI ori corigent doar ca să mă țină în școală…

cerere de revocare. I-am spus femeii de la ghișeu să-mi listeze copie după actul depus — și, când m-am uitat pe semnătura de pe „împuternicire”, am văzut că nici măcar nu era mâna lui. Era o iscălitură grăbită, trasă de altcineva peste numele lui.

Fals în înscrisuri. Înșelăciune. Pentru asta se răspunde penal, i-am explicat, și-am să depun eu plângerea, cu tot ce am găsit.

În tot timpul ăsta, în poștă se făcuse liniște.

Cei doi tineri care filmaseră lăsaseră telefoanele jos. O femeie din coadă, care mai devreme pufnea, s-a