Aveam 68 de ani și o programare la ora 10, dar recepționera s-a uitat la pardesiul meu vechi și mi-a spus: „Doamnă, aici nu puteți sta. Dacă nu aveți treabă, vă rog să ieșiți.” I-am repetat că sunt așteptată. Nici măcar nu s-a obosit să verifice.

rău.

— Nu tu m-ai ținut la recepție.

— Dar este firma pe care o conduc.

Asta mi-a plăcut.

Nu încercase să arunce imediat vina pe altcineva.

M-am așezat.

— Atunci avem ceva de discutat înainte de reorganizare.

Am deschis mapa.

Venisem să analizăm structura firmei pentru următorii ani.

Eu nu mai pledam de aproape un deceniu.

Îmi redusese mult activitatea, dar păstrasem participația principală și un rol în deciziile importante.

Mihai conducea activitatea zilnică.

Pe hârtie, însă, schimbările majore pe care urma să le discutăm în dimineața aceea aveau nevoie și de