pălit.
Nici măcar nu a trebuit să-i explic.
— De unde o ai?
— Un bărbat mi-a dat-o ieri în tren.
Alexandru închise ochii.
— Deci a reușit să ajungă la tine.
— Cine?
N-a răspuns imediat.
— Alexandru, cine este omul acela?
— Constantin Ionescu. A lucrat mulți ani cu firma noastră. Contabil, apoi consultant financiar. Mihai avea încredere în el.
Am simțit că-mi bate inima mai repede.
— De ce m-a avertizat?
Alexandru se uită la dosar.
— Pentru că știe ce este înăuntru.
— Atunci spune-mi dumneata.
Socrul meu și-a trecut mâna peste față.
— După ce