Timp de șapte ani, soțul meu îi trimitea surorii lui saci întregi cu cartofi, ceapă și legume din grădina pe care o munceam eu. Când i-am spus că nu mai pot, mi-a răspuns: „Doina se bazează pe noi.”

Partea a 2-a – Continuarea poveștii 

— Vrei cartofi pentru sora ta? O să aibă cartofi.

Doina a zâmbit.

Marian a dat din cap, mulțumit.

Niciunul dintre ei nu observase însă un lucru.

Eu nu spusesem nicio clipă că aveam de gând să-i cultiv.

A doua zi, la șapte dimineața, Marian era deja în curte.

M-am trezit când am auzit motosapa.

Mi-am pus halatul și am ieșit.

Marian se pregătea să intre cu ea pe parcela cu flori.

— Oprește.

A închis motorul.

— Ce mai e?

— Ți-am spus că florile rămân.

— Și