Spălam pe jos în bucătăria în care lucram de 15 ani când am auzit-o pe iubita patronului vorbind la telefon în hol: „Mai trebuie să am răbdare câteva luni. După aia îl conving să trimită copilul la sora lui.”

femeie mi se părea.

Doar cuvintele pe care le auzisem.

Radu a rămas tăcut.

— Ești sigură?

— Da.

— Exact asta a spus?

— Exact.

Și-a trecut mâna peste față.

— Cu cine vorbea?

— Nu știu.

— Ai auzit ce spunea persoana cealaltă?

— Nu.

A început să se plimbe prin bucătărie.

— Geta, Denisa mi-a spus și mie că poate ar fi bine ca Andrei să stea uneori la sora mea.

— Știu.

— Poate despre asta vorbea.

— Poate.

S-a oprit.

— Atunci?

— Atunci nimic. Dumneavoastră decideți ce înseamnă.

— Dar tu ai venit să-mi spui pentru că ți s-a