Soțul meu m-a încuiat la casa de la țară și a plecat la prieteni: „Mai iei și tu puțin aer.”

Ce-i circul ăsta?! vocea lui Valeriu ajunsese aproape la țipăt. Trăgea de poartă, dar zăvorul nu ceda deloc…

Am continuat să cos.

Tac-tac-tac.

— Gabi! Deschide imediat!

Am ridicat piciorul de pe pedală.

— Ai cheia?

Pentru câteva secunde s-a făcut liniște.

— Ce cheie?

— Exact.

Bărbatul venit cu el a tușit stânjenit.

— Domnule Valeriu, poate revin altă dată.

Atunci am înțeles că era cumpărătorul.

Valeriu a lovit din nou poarta.

— Deschide! Avem musafiri!

— Eu nu am invitat pe nimeni.

— Este proprietatea mea!

Am luat dosarul galben de pe taburet și m-am apropiat