dat din cap.
„Nu e răzbunare. E consecință.”
A doua zi dimineață, eram într-un apartament mic, dar cald, pe care Mihai îl ținea pentru situații de urgență.
Am dormit câteva ore. Când m-am trezit, totul părea ireal.
Dar obrazul încă mă durea.
Și adevărul… era acolo.
Telefonul a început să sune.
Vlad.
Nu am răspuns.
Apoi mesaj:
„Unde ești? Hai acasă.”
Am râs scurt.
Acasă?
Alt mesaj:
„Îmi pare rău. Am exagerat.”
Am lăsat telefonul jos.
Prea târziu.
Câteva ore mai târziu, Mihai a primit un apel.
L-am văzut cum