Soțul meu îmi dădea în fiecare lună „bani de coafor”. I-am pus deoparte 14 ani. Când a plecat la alta, i-am arătat carnetul.

un apartament cu două camere, aproape de piață. Pe numele meu. Viorica a stat lângă mine la notar și, când am semnat, m-a strâns de mână pe sub masă. Nu i-am spus lui Petre nimic. Nu plănuiam să plec. Voiam doar să știu că pot. Că dacă vreodată se rupe ceva, eu am unde să mă duc.

Nu știam că „vreodată” era atât de aproape.

Carnetul de sub cearșafurile de zestre

Petre a împlinit 60 de ani în martie. Iar într-o seară de marți, între ciorbă și felul doi, a