Soțul ei a trăit cu două familii timp de zece ani, până când poștărița i-a scăpat adevărul din greșeală…

Seara, Sergiu făcu ceea ce Ana se așteptase să facă.

Se urcă în mașină și porni spre satul vecin.

Spre cealaltă familie.

Femeia se numea Marina.

Locuia într-o casă mică, cu acoperiș albastru, aproape de marginea localității.

Când Sergiu intră pe poartă, băiatul de nouă ani alergă spre el.

— Tata!

Cuvântul acela îl lovi altfel decât în toate celelalte dăți.

Tata.

Într-un sat era tatăl lui Victor și al Elenei.

În celălalt era tatăl lui Denis și al micuței Alina.

Două case.

Două femei.

Patru copii.

Zece ani de minciuni