Mama m-a dezmoștenit pentru că m-am căsătorit cu o mamă singură

„Doamne… ce este asta?”

Nu era dispreț în vocea ei.

Era șoc.

M-am uitat în jur, încercând să văd casa prin ochii ei.

Pereții erau vopsiți într-un alb cald. Pe unul dintre ei era un desen mare, făcut cu creionul colorat: trei oameni ținându-se de mână. Deasupra scria stângaci: „Familia mea”.

Pe frigider erau magneți de la mare, din Eforie, și un program de grădiniță prins cu o clemă.

Pe masă, un teanc de foi — planul Andreei pentru un mic cabinet de îngrijire la domiciliu. Învățase, muncise, pusese bani deoparte.