El își coborî privirea.
Ana făcu un pas spre ușă, dar Sergiu o opri cu ultima întrebare:
— Unde locuiți?
Ana îl privi.
— Acasă.
— Care casă?
— Una în care nimeni nu trebuie să mintă ca să poată intra pe ușă.
Apoi plecă.
Divorțul dură câteva luni.
Casa din sat fusese cumpărată în timpul căsătoriei, așa că situația ei juridică nu era atât de simplă pe cât sperase Sergiu.
Ana nu ceru mai mult decât i se cuvenea.
Dar nici nu renunță la nimic.
Pentru prima dată după mulți ani, nu încercă