și extrem de bine dispusă.
— Laura! Vino să vezi ce ți-am adus!
Nimeni nu răspunse.
— Laura?
Elena deschise ușa camerei.
Dulapul era gol.
Laptopul dispăruse.
Hainele Laurei nu mai erau acolo.
Pe pat se afla o singură cheie.
— Alex!
Fiul ei veni alergând.
— Ce?
— A plecat!
Alexandru scoase telefonul.
Laura îi răspunse abia la al treilea apel.
— Unde ești?
— Acasă.
— Cum adică acasă?
— În apartamentul meu.
— Dar nu e gata!
— Acum este locuibil.
— Vin imediat.
Patruzeci de minute mai târziu, Alexandru bătea în ușa noului apartament.
Laura îi deschise.
În