Vorbești cu Iuliana și împărțiți responsabilitățile. Dar nu mai accept ca mama ta să hotărască ce facem noi cu familia noastră.
Mihai n-a răspuns.
A ieșit pe balcon.
Am rămas singură în sufragerie și, pentru prima dată, m-am întrebat serios dacă discuția aceea avea să ne rupă.
S-a întors după aproape jumătate de oră.
S-a așezat pe marginea canapelei.
— Știi de ce am salvat casa?
— De ce?
— Pentru că mi-e greu să-i spun nu.
Nu mă așteptasem la răspunsul ăsta.
— Toată viața a fost așa, a continuat. Dacă nu făceam