și fiul ei.
— Deci ea te-a întors împotriva mea.
Mihai a clătinat din cap.
— Nu sunt împotriva ta.
— Atunci vino acasă.
— Sunt acasă.
Replica aceea a schimbat ceva.
Nu la Viorica.
La mine.
Pentru prima dată, Mihai numise apartamentul nostru, viața noastră, familia noastră exact ceea ce erau.
Acasă.
Discuția s-a terminat prost.
Viorica a plâns.
Iuliana s-a supărat.
Mihai s-a simțit îngrozitor.
Dar nu și-a retras cuvintele.
În săptămânile următoare am încercat să transformăm conflictul într-o problemă concretă.
Ce îi lipsea de fapt Vioricăi?
Nu avea nevoie de cineva