O văduvă însărcinată în șapte luni a găsit pe marginea unui drum doi bătrâni abandonați de propriul lor fiu. Ana avea datorii, risca să piardă pământul rămas de la soțul ei și abia își permitea să aibă grijă de ea însăși.

dar Maria spusese că nu mai vrea case mari.

— Vreau o bucătărie, două camere și oameni care să intre pe ușă fără să aștepte să mor ca să le rămână ceva.

O lună mai târziu au fost din nou la mine.

Numai că de data aceea nu veniseră pentru afacere.

Începuseră durerile nașterii.

Maria a intrat în panică mai tare decât mine.

— Ioane, adu geanta!

— Care geantă?

— Geanta Anei!

— Unde este?

— Dumnezeule, bărbatul ăsta a trăit șaptezeci și opt de ani degeaba!

Am început să râd în mijlocul unei contracții.