Faptul că fusese mințită nu ștergea toate alegerile pe care le făcuse.
Dar omul care îmi promisese fidelitate nu era Larisa.
— Nici eu n-am știut, am spus.
În următoarele două zile, Costel m-a sunat ca de obicei.
Eu nu l-am confruntat.
L-am întrebat dacă a mâncat.
I-am spus ce mai face Marian.
L-am ascultat povestindu-mi despre șantier.
În fiecare seară încheia la fel:
— Mi-e dor de voi.
Iar după ce închidea cu mine, Larisa îmi trimitea capturi din conversația lor.
“Mai e puțin.”
“Abia aștept să fim împreună.”
“Nu-i spune