n-am putut s-o las acolo, pe peron, cu borcanul în brațe și cu adresa scrisă pe un bilet îndoit de-atâta purtat prin buzunar.
— Vin și eu până vă las cu bine, am zis.
Taxiul ne-a dus la un bloc din cartierul Mărăști. Am urcat cu ea la etajul trei, cu plasele, oprindu-ne pe fiecare palier să-și tragă sufletul. La ușa cu numărul pe care-l ținea pe bilet s-a oprit, și-a netezit haina cu palmele, a mai potrivit o dată nodul basmalei și a sunat.
Am auzit pași