Nemții au făcut-o de râs în fața satului…

Ariana munceau zi și noapte.

El știa pământul. Ea știa să negocieze, să vorbească, să obțină ce trebuia. A început să crească păsări, să facă schimburi prin sate, să vândă ouă și lapte. În timp ce alții se plângeau, ea strângea bani.

Încet-încet, gospodăria lor a devenit cea mai înstărită din sat.

Iar oamenii care o batjocoriseră au început să-i bată la poartă.

— Ariana, n-ai niște făină?
— Ariana, ajută-ne cu niște mălai…
— Ariana, copilul meu n-a mâncat de două zile…

Ea îi privea lung.

Și îi ajuta.

Dar niciodată nu