Ana a intrat încet în cameră, ca și cum s-ar fi temut să nu deranjeze ceva nevăzut. A închis ușa în urma ei și s-a apropiat de pat.
— Vă rog să aveți încredere — a spus cu voce joasă. — Dacă nu merge, mă opresc imediat.
Alexandru a dat din cap. Nu mai avea ce pierde.
Ana și-a scos basmaua de pe cap și a pus-o cu grijă pe noptieră. Din buzunarul halatului a scos un mic săculeț cusut de mână. Din el a scos un ac de siguranță,