Mi-am crescut singur cele trei fiice după ce mama lor a murit

unde suntem, însă, după atât de mulți ani, îi fusese rușine să apară dintr-odată în viața noastră. Se temea că fetele o vor urî și că eu nu o voi crede niciodată.

Am terminat de citit în liniște.

— Tată… e adevărat? a întrebat Ioana.

Am dat din cap încet.

— Nu știu. Dar trebuie să aflăm.

A doua zi dimineață am mers împreună la secția de poliție. Am dus scrisoarea și am cerut să fie verificată. Un polițist mai în vârstă a rămas surprins când a auzit numele Andreei.

După câteva