durat aproape cinci ore.
Fiecare minut mi s-a părut o veșnicie.
Alejandro a rămas tot timpul pe hol.
Nu a plecat nici măcar o clipă.
Când medicul a ieșit din sala de operație, zâmbea.
— Operația a reușit.
Am căzut în genunchi și am început să plâng de ușurare.
Alejandro m-a ridicat încet.
— V-am spus că trebuie să fiți puternică.
Câteva zile mai târziu, mama a deschis ochii.
Era încă slăbită.
Când l-a văzut pe Alejandro lângă pat, l-a privit câteva secunde fără să-l recunoască.
El s-a apropiat încet.
— Bună ziua,