M-au aruncat în arest și mă înjurau prin ușă, spuneu că-s o nimeni prinsă beată la volan — nu știau că peste o oră aveau să bâlbâie „să trăiți” în fața mea…

sângele se scurge din obrajii comisarului Vlad. Omul care noaptea trecută mă îmbrâncise și mă pălmuise, care râsese că „toate se cred cineva”, acum stătea lipit de perete și clipea des, de parcă ar fi vrut să se trezească din altă parte.

— Să… să trăiți, doamna inspector, a îngăimat unul dintre polițiștii tineri, luând poziția de drepți fără să vrea.

Aceleași guri care aseară scuipau „mă” și înjurături prin ușă. Aceiași oameni. Peste noapte, nimic nu se schimbase la mine — eram tot femeia în trening gri, cu buza spartă. Se