lângă lac.
Era o casă frumoasă, plină de amintiri.
Pe pereți atârnau fotografii.
Pe rafturi erau cărți.
Lângă șemineu se afla fotoliul lui preferat.
În fiecare dimineață îmi aducea cafea.
În fiecare seară mă întreba cum mi-a fost ziua.
Am simțit din nou că sunt iubită.
Dar nu toată lumea era fericită.
Mai ales copiii lui.
Victoria și Adam.
Îi înțelegeam.
Își pierduseră mama.
Niciodată nu am vrut să-i iau locul.
Totuși, Victoria a început treptat să-și arate adevărata atitudine.
Făcea remarci.
Mă întreba ce intenționez să fac cu moștenirea.