ea într-un birou.
Am revopsit dormitorul.
Nu pentru că voiam să șterg opt ani din viața mea.
Făcuseră parte din mine.
Dar nu mai aveam nevoie să trăiesc într-o casă amenajată în jurul oamenilor care mă făcuseră să mă simt musafir în propria mea viață.
Într-o după-amiază, Mihai a trecut să-mi aducă ultimele documente.
— Acum chiar s-a terminat, spuse el.
Am semnat ultima pagină.
— Știi ce e ciudat?
— Ce?
— În ziua divorțului, ei au plecat la restaurant convinși că eu pierdusem totul.
Mihai zâmbi.
— Iar dumneavoastră ce credeați?
M-am uitat