În fața vilei, SUV-ul alb, pe care Vali îl lustruia aproape zilnic, nu se mai vedea decât pe jumătate. Capota era acoperită cu pământ, resturi vegetale, bucăți de moloz și bălegar proaspăt. Roțile erau îngropate, iar mirosul se simțea până în stradă.

a strigat, nu l-a jignit. Avea doar ochii roșii de plâns și se uita la straturile de flori distruse.

„Eu nu ți-am făcut nimic, maică”, a spus ea încet. „Doar mi-am îngrijit curtea.”

Vorbele acelea au durut mai tare decât orice ceartă.

Vali a coborât privirea. A încercat să mai spună ceva, dar nu i-a ieșit niciun cuvânt. Știa că dacă ducea scandalul mai departe, totul se întorcea împotriva lui.

Așa că și-a dat jos sacoul scump, și-a suflecat mânecile și a luat o lopată.

Timp de câteva ore, sub