final. Dar trebuie să știi ceva. Koda nu mai e gorila pe care ai cunoscut-o.
Am dat din cap.
— Nici eu nu mai sunt femeia pe care a cunoscut-o el.
Am mers încet spre țarc.
Koda stătea într-un colț, cu spatele sprijinit de un trunchi gros de copac. Era mult mai mare decât în amintirile mele. Blana îi era presărată cu fire cenușii. Ochii, despre care știam că nu mai văd, erau închiși.
M-am oprit la câțiva metri de el.
Pentru prima dată în unsprezece ani, mi-a fost frică.
— Koda…