Leo mi-a luat vechiul palton de pe cuier și l-a agățat cu grijă la loc.
— Rămâne. Tot ce e al tău, rămâne — a spus el.
Am pus cutia pe noptierele din hol. Nu ascunsă adânc, ca înainte. Să stea la vedere — nu ca un memento al datoriei, ci ca o ancoră. Pentru cazul în care i se va părea iar că o mamă poate fi tratată ca o mobilă în plus.
Seara, Mia mi-a adus o cană cu ceai și s-a așezat lângă mine pe canapea.
— Bunicuță — a șoptit — mulțumesc