Era cel mai temut pacient din tot spitalul — dăduse afară șapte asistente în două luni și se lăuda că poate cumpăra pe oricine. În a treia zi de gardă, m-a privit lung și mi-a spus ceva ce m-a înghețat…

strâns în jurul meu doar oameni care se uitau la ceas.

Nu i-am spus nimic. I-am terminat pansamentul, i-am tras cearșaful și l-am lăsat să respire.

În zilele următoare, salonul 4 a devenit cel mai liniștit loc din clinică.

A început să mănânce. Nu tot, dar mânca. Îmi cerea să deschid puțin geamul, ca să audă claxoanele de pe bulevard. Mă întreba dacă mama a mai găsit clientele pentru rochii. Într-o dimineață l-am găsit ținând telefonul în mână, cu numărul fiului lui pe ecran, fără să apese.

Doctorul Radu, medicul-șef,