vag cunoscut.
Știam că tata avusese o soră mai mică, dar murise cu mult înainte să mă nasc eu.
Atât.
— Maria și-a pierdut aproape complet auzul după o boală, când avea șase ani, îmi explică tata. Pe vremea aceea, într-un sat mic din România, oamenii nu știau prea multe despre copiii ca ea. Unii credeau chiar că nu era suficient de inteligentă.
Vocea îi tremură.
— Dar era mai deșteaptă decât noi toți.
Tata învățase semne ca să poată comunica cu ea.
Nu le mai folosise serios de aproape șaptezeci de