încerca să-și păstreze duritatea, dar ochii îl trădau.
— Taci din gură…
Gheorghe a făcut un pas spre el.
— Nu. Tu taci și ascultă.
Vocea bătrânului răsuna în tot autocarul.
— Uitați-vă la voi. Înarmați până-n dinți, oprind bătrâni și femei care merg să se roage. Asta ați ajuns?
Nimeni nu mai mișca.
— Știți ce e cel mai trist? continuă Gheorghe. Că mamele voastre încă se roagă pentru voi în fiecare seară.
Unul dintre băieți și-a scos masca.
Avea lacrimi în ochi.
— Eu… eu n-am vrut să ajung aici…
Liderul a strigat