Când tatăl sărac i-a oferit fiicei sale un simplu plic la nuntă

acel om.

Ana se uită prin geam.

Andrei strângea singur paharele de pe masa lor, în timp ce mama lui stătea retrasă și nu mai spunea nimic.

— Cred că ai dreptate.

Ion îi sărută fruntea.

— Sper. Sunt tatăl miresei. Astăzi am voie.

Înainte să plece, Ana puse plicul alb în geantă.

Nu pentru că înăuntru se afla un document care valora o avere.

Ci pentru că acel plic subțire îi arătase într-o singură seară ceva ce niciun cadou luxos nu putea cumpăra:

cine îi respecta familia atunci când credea că