a rămas exact unde era.
I-am trimis lui Mihai un singur mesaj despre el:
“Pe băiatul acela să nu-l schimbați.”
Peste aproape două luni am revenit la firmă.
Același pardesiu.
Aceiași pantofi.
N-am vrut să demonstrez nimic. Pur și simplu așa mă îmbrăcam.
Când am intrat, recepționera era din nou la birou.
M-a văzut.
S-a ridicat.
— Bună dimineața, doamna Dumitrescu.
— Bună dimineața.
Am trecut spre lift.
Înainte să apăs butonul, ușa de la intrare s-a deschis în spatele meu.
A intrat un bărbat în vârstă.
Purta o geacă veche și