Am ieșit din închisoare la 43 de ani, cu numele distrus și fără nimeni, și mi-am cumpărat cea mai ieftină casă dintr-un sat de munte. În mijlocul curții era o cușcă uriașă de câine, iar un bărbat mi-a oferit de două ori prețul casei înainte să se uite exact spre ea. A doua zi am luat barosul și am aflat de ce.

am fost aproape dezamăgită.

Apoi lumina telefonului a prins ceva într-o nișă.

O ladă metalică.

Era învelită într-o pânză cerată.

Am tras-o spre mine.

Greutatea ei m-a făcut să folosesc ambele mâini.

N-am deschis-o acolo.

Am dus-o în casă.

Am fotografiat-o și pe ea.

Apoi am forțat încuietoarea ruginită.

Deasupra erau niște bancnote vechi, legate cu sfoară.

Bani scoși de mult din circulație.

Sub ele era o bucată de pânză.

Am desfăcut-o.

Am rămas nemișcată.

Monede.

Bijuterii.

Câteva verighete.

Un lanț greu.

Doi cercei.

Un inel cu piatră roșie.

Nu