Am ieșit din închisoare fără să am unde merge. Am greșit adresa unei case dintr-un sat și am dormit în locuința unui străin. A doua zi aveam să aflu că acea greșeală îmi schimbase viața pentru totdeauna…

arzând de rușine, i-am întins hârtia primită la eliberare.

A citit-o câteva secunde și apoi a început să râdă.

— Ai inversat numărul casei. Tu trebuia să ajungi la numărul 32. Asta este numărul 30.

Am simțit că mi se taie picioarele.

— Îmi pare atât de rău… Plec imediat.

— Și unde te duci?

Am coborât privirea.

— Nu știu.

Andrei a rămas câteva clipe tăcut.

— Casa de la numărul 32 este o ruină. N-ai putea locui acolo nici măcar o noapte.

L-am privit surprinsă.

— Rămâi aici o vreme. Sunt destule camere.

— Dar