eu, presupusul tată, solicitam custodie temporară.
— Eu n-am semnat asta.
Avocatul Feliciei a încremenit.
— Domnule Cârstea, ni s-a spus că…
— N-am semnat nimic!
Felicia nu mai zâmbea.
Am scos telefonul și l-am sunat imediat pe Valentin.
I-am explicat situația.
— Nu pleca de acolo, mi-a spus. Și nu semna absolut nimic. Vin împreună cu avocatul pe care ți l-am recomandat.
Ioana mă privea în tăcere.
Am făcut un pas spre ea.
S-a retras.
Mișcarea aceea m-a lovit mai tare decât orice insultă.
Avea motive să se teamă de mine.
Cu un