profitase de fiecare întâlnire ca să-mi distrugă metodic încrederea în mine și să-mi amintească ce „mamă rea” devenisem pentru fratele meu.
— Oricum va veni — am oftat, ștergându-mi mâinile de prosop. — Ea vine mereu acolo unde nu e dorită.
Îmi aminteam prea bine vizita ei la o lună după accidentul de mașină în care muriseră părinții noștri. Apăruse în apartamentul nostru închiriat și privea pereții sărăcăcioși cu un dezgust de parcă inspecta un subsol abandonat. Alex desena liniștit la masă, fără să înțeleagă că soarta lui atârnă de un fir de