luat cafeaua și i-am strâns puternic brațul. La optsprezece ani devenise cu o cap și ceva mai înalt decât mine, dar în ochii lui încă se putea citi aceeași blândețe vulnerabilă ca în acea zi cumplită, când avea doar zece ani.
— A sunat Margaret — adăugă el încet, iar vocea i se întări vizibil. — Vrea să vină la cina ta de sărbătoare de săptămâna viitoare.
Totul în mine a înghețat.
— Și tu, desigur, ai acceptat?
Tipicul lui Alex. Prea bun, prea neconflictual. Complet opus lui Margaret, care în ultimii opt ani