promisiunea făcută pe aeroport cu douăzeci de ani în urmă.
Soarele începea să apună.
Curtea era liniștită.
Din depărtare se auzea un câine lătrând și clopotul unei biserici.
Maria a zâmbit printre lacrimi.
— Acum pot să mor liniștită… — a șoptit ea.
Andrei s-a așezat imediat lângă ea.
— Să nu mai spui niciodată asta, mamă. Abia acum începe viața ta.
Paul a adus o tavă cu trei căni de cafea.
Au stat toți trei pe bancă până s-a făcut întuneric.
Ca atunci când erau mici.
Doar că de data asta nu