După ce soțul meu a murit, am descoperit niște documente

Femeia se sprijini de tocul ușii.

— Elena?

Când mi-a spus numele, mi s-au înmuiat genunchii.

— Deci mă cunoști.

Ochii i se umplură de lacrimi.

— Bineînțeles că te cunosc.

Am privit-o din nou.

Acum nu mai exista nicio îndoială.

Era Margareta Ionescu.

Femeia pe care o cunoscusem cu aproape treizeci de ani în urmă.

Femeia despre care Mihai îmi spusese că murise.

Dar Margareta nu fusese iubita lui.

Fusese sora lui vitregă.

 

 

Când eu și Mihai aveam puțin peste treizeci de ani, Margareta apăruse pentru scurt timp în viața