— Da. Așa este.
— În el erau peste 4.000 de lei, acte importante și această fotografie — a continuat ea. — Puteați pleca fără să vă caute nimeni. De ce nu ați făcut-o?
Emil a ezitat o clipă, apoi a scos din buzunar desenul Clarei și l-a pus pe masă.
— Pentru ea. Pentru că nu vreau să-i explic într-o zi de ce am ales greșit.
Sala a rămas tăcută.
Judecătoarea l-a privit altfel acum. Nu ca pe un om chemat la ordine, ci ca pe cineva care tocmai îi reamintise ceva important.